Suferiți de diabet de tip 1? Tot vă puteți distra la soare...Este repausul alimentar intermitent o metodă eficace de gestionare a diabetului de tip 1? Aflați ce spun cercetările

Dieta și regimurile alimentare joacă un rol vital în gestionarea în mod eficace a diabetului de tip 1. Cu atâtea diete vehiculate care pretind că vă ajută să fiți mai sănătoși ca niciodată, este normal să vă întrebați dacă v-ar putea ajuta să vă gestionați diabetul
de tip 1.

Una dintre dietele care au stârnit interesul multor oameni care suferă de diabet de tip 1 este repausul alimentar intermitent. În acest articol vă oferim o prezentare generală
a repausului alimentar intermitent. Vă punem la dispoziție un rezumat al cercetărilor efectuate asupra folosirii repausului alimentar intermitent pentru gestionarea diabetului. În final, vă spunem ce părere au experții despre siguranța și eficacitatea repausului alimentar intermitent dacă suferiți de diabet de tip 1.

Ce este repausul alimentar intermitent?

Repausul alimentar intermitent este un regim alimentar regulat cu perioade lungi de repaus alimentar și perioade mai scurte de alimentație¹. Spre deosebire de majoritatea regimurilor alimentare care se concentrează asupra ce trebuie mâncat și ce nu, repausul alimentar intermitent pune accentul pe când trebuie mâncat¹.

Acesta se bazează pe ideea că evoluția oamenilor le permite să reziste câteva ore consecutive fără să mănânce, iar capacitatea de a posti permite organismului
să-și păstreze sănătatea și să-și mențină greutatea într-un interval sănătos.

Stilul de viață tipic al unui occidental poate fi rezumat astfel: mănâncă mai multe mese bogate în calorii între prima oră a dimineții și noaptea târziu și nu face exerciții fizice. Astfel, nivelurile de glucoză și de insulină cresc brusc și se acumulează grăsime. În timp, acest stil de viață crește riscul de probleme de sănătate, precum diabetul de tip 2 și probleme cu sistemul imunitar ².

Repausul alimentar intermitent se opune dietei de tip occidental, deoarece restricționează timpii când o persoană poate mânca. Există trei abordări principale privind repausul alimentar intermitent.¹

• Repausul alimentar zilnic: Pe parcursul unei zile există câteva ore în care nu trebuie mâncat sau băut nimic ce conține calorii. Perioada de repaus alimentar are de obicei între 16 și 18 ore. Există apoi o perioadă mai scurtă, între 6 și 8 ore pe zi, în care se poate mânca.
• Repausul alimentar 5:2: Se mănâncă normal timp de 5 zile, după care, în celelalte două zile ale săptămânii, se mănâncă doar o masă pe zi sau se limitează consumul de calorii la o valoare între 500 și 800.
• Repaus alimentar zilnic complet: Abținere completă de la mâncare între una și trei zile. Acest tip de repaus alimentar poate fi periculos și nu este recomandat.

Riscurile și beneficiile repausului alimentar intermitent în gestionarea diabetului
de tip 1

Datorită impactului benefic al repausului alimentar intermitent asupra nivelurilor glicemiei și insulinei la persoanele fără diabet, a crescut interesul cercetătorilor pentru folosirea acestui regim alimentar la persoanele care suferă de diabet.

Cu toate acestea, majoritatea studiilor s-au concentrat mai degrabă pe impactul repausului alimentar intermitent asupra persoanelor cu diabet de tip 2 decât asupra celor cu diabet de tip 1.

Cele câteva studii care s-au aplecat asupra impactului repausului alimentar intermitent asupra diabetului de tip 1 sugerează că acesta ar putea contribui la scăderea în greutate și limitarea necesarului de insulină.³ S-au efectuat studii pe animale care sugerează că repausul alimentar intermitent poate duce chiar la regenerarea celulelor pancreatice afectate la persoanele ce suferă de diabet de tip 1.⁶

Cu toate acestea, chiar ținând cont de beneficiile potențiale ale repausului alimentar intermitent pentru persoanele care suferă de diabet de tip 1, există multe riscuri importante pentru gestionarea diabetului și pentru sănătate în general. Unele dintre aceste riscuri includ³:

• Risc crescut de deshidratare, deoarece persoanele în repaus alimentar tind
  să mănânce mai puține alimente cu conținut crescut de apă, precum fructele,
  iar unele pot lua medicamente ce contribuie la pierderea de apă.
• Risc crescut de hipoglicemie la persoanele sub tratament cu insulină. Acesta poate apărea la persoanele care nu își reglează programul de administrare
  a insulinei, deși regimul alimentar s-a modificat. Nu uitați că insulina este hormonul responsabil pentru introducerea glucozei în celule. Dar dacă
  o persoană nu mănâncă, aportul de glucoză din dietă nu este cel obișnuit,
  astfel încât nivelul glicemiei poate scădea periculos dacă nu se reglează
   adecvat dozele de insulină.
• Risc crescut de cetoacidoză dacă organismul încearcă să compenseze nivelul scăzut al glicemiei prin utilizarea rezervelor de grăsime sau dacă se reduce prea mult insulina la modificarea dietei.⁴

Cercetătorii au demonstrat că repausul alimentar intermitent poate fi benefic
pentru persoanele care suferă de diabet de tip 1, dacă acestea participă la programe
educative structurate, continue, care îi ajută să își regleze stilul de viață, medicația și monitorizarea. Pentru multe persoane care suferă de diabet de tip 1, aceste programe de asistență nu sunt însă o opțiune. ⁵

Recomandă experții repausul alimentar intermitent pentru gestionarea diabetului
de tip 1?

Deși cercetările inițiale asupra folosirii repausului alimentar intermitent în terapia de gestionare a diabetului de tip 1 sunt promițătoare, organizațiile de experți în diabet, inclusiv Diabetes UK și American Diabetes Association, nu au făcut declarații care
să recomande sau să descurajeze folosirea repausului alimentar intermitent.

Motivul este că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a-i înțelege efectele
și că repausul alimentar intermitent nu funcționează pentru toată lumea.⁷

Sfaturi pentru cei care aplică repausul alimentar intermitent și suferă de diabet de tip 1

Nu există recomandări medicale privind folosirea repausului alimentar intermitent în gestionarea diabetului. O echipă de experți în diabet a trecut în revistă cercetările disponibile pentru a îndruma persoanele care suferă de diabet și care decid să urmeze un regim de repaus alimentar intermitent.³

• Monitorizați-vă cu atenție glicemia pentru a preveni scăderea ei excesivă, eventual apelați la un sistem de monitorizare continuă a glicemiei.
• Informați-vă asupra simptomelor hipoglicemiei, pentru a fi pregătiți în caz că apar.⁵
• Dacă utilizați o pompă de insulină, discutați reglarea programului de administrare și a dozelor de insulină cu echipa de diabetologie.
• Pregătiți-vă pentru flexibilitate în ceea ce privește intervalul de masă,
  dacă glicemia vă scade prea mult.
• Păstrați un contact permanent cu echipa de diabetologie și consultați
  un dietetician pentru a vă asigura că primiți necesarul alimentar zilnic
  și că intervalele de masă și de repaus alimentar sunt adecvate necesităților organismului.
• Nu vă grăbiți. Există o perioadă în care organismul se adaptează noului regim alimentar. Chiar la persoanele fără diabet de tip 1, perioada de adaptare poate dura până la 3 săptămâni¹. Persoanele care suferă de diabet de tip 1 trebuie să aibă răbdare pentru a se asigura că organismul este capabil să furnizeze un nivel constant de glucoză și că reglarea tratamentului cu insulină este adecvată.

Considerații finale

Puteți fi tentați să încercați diferite regimuri alimentare pentru a vedea dacă vă ameliorează sănătatea și dacă vă ușurează viața cu diabetul de tip 1. Cu toate acestea, repausul alimentar intermitent nu este în general recomandat la persoanele care suferă de diabet de tip 1, deoarece riscurile sunt mari, iar beneficiile pot fi în general obținute cu alte regimuri alimentare și de exerciții fizice.

Dacă decideți să urmați un plan de repaus alimentar intermitent, asigurați-vă că vă informați asupra identificării și monitorizării modificărilor neașteptate ale glicemiei și că, mai ales, colaborați cu echipa de diabetologie pentru a crea un plan de gestionare care să includă schimbări ale stilului de viață și ale medicației.

Bibliografie

1. Intermittent Fasting: What is it, and how does it work? https://www.hopkinsmedicine.org. Available at: https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/intermittent-fasting-what-is-it-and-how-does-it-work. Published 2020. [Accessed March 2021].
2. Christ A, Latz E. The Western lifestyle has lasting effects on metaflammation. Nature Reviews Immunology. 2019;19(5):267-268.
3. Grajower M, Horne B. Clinical Management of Intermittent Fasting in Patients with Diabetes Mellitus. Nutrients. 2019;11(4):873.
4. Fernández-Cardona A, González-Devia D, Mendivil C. Intermittent Fasting as a Trigger of Ketoacidosis in a Patient With Stable, Long-term Type 1 Diabetes. J Endocr Soc. 2020;4(10).
5. Al-Ozairi E, El Samad A, Al Kandari J, Aldibbiat A. Intermittent Fasting Could Be Safely Achieved in People With Type 1 Diabetes Undergoing Structured Education and Advanced Glucose Monitoring. Front Endocrinol (Lausanne). 2019;10.
6. Cheng C, Villani V, Buono R et al. Fasting-Mimicking Diet Promotes Ngn3-Driven β-Cell Regeneration to Reverse Diabetes. Cell. 2017;168(5):775-788.e12.
7. Diabetes.co.uk. Intermittent fasting may not work for everyone, researchers discover. https://www.diabetes.co.uk. Available at:  https://www.diabetes.co.uk/news/2020/june/intermittent-fasting-may-not-work-for-everyone-researchers-discover.html. Published 2020. [Accessed March 2021].