Realități despre calculul grăsimilor: e complicat

Ca persoană care trăiește cu diabetul de tip 1, știți deja despre calculul carbohidraților. Este logic să țineți cont de cantitatea de carbohidrați pe care o consumați. Spus simplu, carbohidrații influențează în mod direct nivelurile glicemiei și, astfel, fac necesară ajustarea dozei de insulină.Ca persoană care trăiește cu diabetul de tip 1, știți deja despre calculul carbohidraților. Este logic să țineți cont de cantitatea de carbohidrați pe care o consumați. Spus simplu, carbohidrații influențează în mod direct nivelurile glicemiei și, astfel, fac necesară ajustarea dozei de insulină.

Dar știați că și cantitatea de grăsimi pe care o consumați vă afectează nivelul glicemiei?

Când grăsimea din alimente este ingerată, aceasta cauzează o creștere a glicemiei după masă și reduce sensibilitatea celulelor la insulină.¹ 

Când grăsimea din alimente este ingerată, aceasta cauzează o creștere a glicemiei după masă și reduce sensibilitatea celulelor la insulină.¹

Mai întâi, să analizăm grăsimile, simplu și pe scurt.

Există două categorii principale de grăsimi în alimentație: saturate și nesaturate.

• Grăsimile saturate sunt de obicei în stare solidă la temperatura camerei și se găsesc în carne, unt, lapte integral și produse lactate, alimente coapte și prăjite.
• Grăsimile nesaturate (grăsimi mono- și polinesaturate) sunt de obicei în stare lichidă la temperatura camerei și se găsesc în uleiuri vegetale, pește și nuci.

Ce impact au grăsimile asupra persoanelor cu diabet de tip 1?

Într-un articol care trece în revistă diferite studii privind efectul grăsimilor din alimente asupra nivelurilor glicemiei la persoanele cu diabet de tip 1, se arată că¹:

• Mesele bogate în grăsimi cresc și prelungesc nivelurile glicemiei după masă.
• Grăsimile întârzie golirea stomacului (timpul necesar ca alimentele să treacă din stomac în intestin) cu ~ 30 de minute. Aceasta înseamnă că alimentele stau mai mult timp în stomac dacă masa luată conține grăsimi.
• Întrucât absorbția alimentelor durează mai mult timp, se cauzează o întârziere în absorbția glucozei în circulație.
• De asemenea, grăsimile scad sensibilitatea la insulină (celulele au nevoie de mai multă insulină pentru a utiliza glucoza).
• Efectul meselor bogate în grăsimi variază de la o persoană la alta.

Astfel, în cazul meselor bogate în grăsimi, este nevoie de mai multă insulină (~ 42% mai multă insulină) pentru a stabiliza nivelul glicemiei după masă decât în cazul meselor cu conținut scăzut de grăsimi.¹

Ce înseamnă toate acestea pentru dvs.?

Ar trebui să țineți evidența grăsimilor?

Din păcate, răspunsul este complicat.

Știm că o masă bogată în grăsimi poate afecta nivelul glicemiei pentru un anumit timp după masă. Ceea ce complică lucrurile este că aceasta depinde de tipul de grăsimi consumate (grăsimi saturate sau nesaturate), cantitatea de grăsimi consumate și ceea ce mâncăm împreună cu ele.¹

Totuși, Asociația Americană de Diabet are o metodă mai puțin complexă pentru gestionarea insulinei, pe care o puteți include în practica zilnică. Însă trebuie să aveți grijă să faceți acest lucru numai după ce discutați cu echipa de diabetologi care se ocupă de dvs. Sfatul este să monitorizați glicemia timp de ≥ 3 ore după o masă bogată în grăsimi, pentru a determina dacă este necesară o ajustare a dozei de insulină după masă.²

Orice decizie de ajustare a insulinei pe baza calculului grăsimilor trebuie să fie discutată și planificată cu echipa de diabetologi care se ocupă de dvs. Aceasta presupune o monitorizare atentă a nivelului glicemiei, pentru a reduce riscul de hipoglicemie.

Nu există ghiduri care să recomande calculul grăsimilor ca parte a gestionării diabetului. Ghidurile încurajează dietele sănătoase și educă persoanele care au diabet de tip 1 să monitorizeze glicemia și să ajusteze dozele de insulină în funcție de alimentele consumate.³

Unele sugestii pe care le puteți lua în considerare:

• Împreună cu echipa de diabetologi care se ocupă de dvs., creați un plan de dietă echilibrat.
• Monitorizați nivelul glicemiei timp de ≥ 3 ore după o masă bogată în grăsimi.
• Dați întâietate surselor de grăsimi mai sănătoase, cum sunt avocado, nucile, peștele și carnea slabă.
• La gătit, folosiți uleiuri vegetale cum este uleiul de măsline extra-virgin.

Considerații finale

Grăsimile sunt un element nutritiv esențial, care joacă un rol în menținerea sănătății organismului. Calculul grăsimilor poate fi complicat și trebuie făcut numai în strânsă colaborare cu echipa de diabetologi care se ocupă de dvs. Nu uitați că grăsimile sănătoase, încorporate într-o dietă hrănitoare, dau un gust foarte bun alimentelor. În timp ce vă gestionați cum se cuvine diabetul, vă puteți bucura de mese deosebit de gustoase și vă mențineți sănătatea!

Bibliografie

1. Evert AB. Factors beyond carbohydrate to consider when determining meantime insulin doses: protein, fat, timing and technology. Diabetes Sprectr. 2020;33[2]:149-155.
2. Evert AB, Dennison M, Gardner CD et al. Nutrition therapy for adults with diabetes or prediabetes: a consensus report. Diabetes Care. 2019; 42:731-754.
3. National Institute for Health and Care Excellence. Managing type 1 diabetes in adults. https://www.nice.org.uk/. 2020 Available at:
   http://pathways.nice.org.uk/pathways/type-1-diabetes-in-adults. [Accessed September 2021].